Oricât de trist și înfricoșător ar suna, planeta noatră rămâne fără resurse importante, iar acest aspect nu este o surpriză pentru nimeni. Din cauza lipsei de materii prime și de materiale, ne aflăm acum într-o criză a aprovizionării globale, care afectează fiecare țară importantă din lume. Deși unii specialiști consideră că este vorba despre o problemă apărută post-Covid, să credem că aceasta este singura cauză ar fi o greșeală imensă. Multe dintre aceste lipsuri au început să apară în întreaga lume cu mult înainte de pandemia Covid19, doar că la o scară mult mai mică – pandemia și efectele ei asupra economiei globale doar au amplificat o problemă care exista deja. Iată doar câteva dintre resursele de pe Terra care se împuținează pe zi ce trece:
Semiconductorii
De la mașinile pe care le conducem zi de zi la telefoanele mobile și televizoarele inteligente prezente în fiecare locuințî, aproape fiecare gadget folosit zi de zi are în componența lui semiconductori – cipuri din siliciu, al cărui scop este procesarea unor date foarte complexe. Aceste mici componente reprezintă fundația revoluției tehnologice de acum câteva decenii, când ni s-au oferit condițiile propice pentru a construi mașinării complexe, precum computerele.
De ceva vreme încoace ne confruntăm cu o criză masivă de semiconductori în întreaga lume, iar cauza acestui fenomen nu se datorează lipsei materiei prime – siliciul este al doilea cel mai abundent element găsit pe Pământ, imediat după oxigen. În schimb, putem da vina pe cererea masivă pentru device-uri precum laptopuri și alte aparate din era post-Covid. Un alt motiv al lipsei de cipuri sunt noile sisteme de asistență auto, implementate în cele mai recente modele de mașini: multe companii auto oferă acum funcții și sisteme avansate, care necesită și ele o mulțime de cipuri pentru fabricare.
Mjoritatea cipurilor semiconductoare sunt produse de două companii din Taiwan și Coreea de Sud, care au fost grav afectate de restricțiile Covid, dar și de alte probleme proprii, precum proasta funcționare a lanțului de aprovizionare. Prin urmare, e greu de estimat când se va sfârși această criză a cipurilor, mai ales că războiul rece bate la ușă, iar China are „armele” în propria curte.
Metalele rare
Metalele rare sunt o clasă de elemente minerale care „alimentează” gadget-urile moderne precum telefoanele mobile, televizoarele, mașinile și turbinele eoliene. Japonezii le numesc „semințele tehnologiei”, deoarece sunt esențiale pentru a face gadget-urile noastre mai mici, mai rapide și mai eficiente. Câteva exemple de astfel de metale absolut necesare sunt indiul, telurul și rodiul.
Din păcate, și aceste metale valoroase trec prin același dezavantaj discutat în acest articol: sunt foarte limitate și rare din punct de vedere cantitativ. Multe astfel de metale de pământ sunt pe punctul de a se epuiza complet, iar omenirea nu a descoperit încă alte depozite viabile. China – cel mai mare producător de minerale rare – a estimat recent că, la ritmul actual de consum, rezervele sale vor fi epuizate în mai puțin de 20 de ani. Unele dintre aceste metale, precum indiul, sunt atât de căutate și de folosite încât s-ar putea să se termine în maxim 10 ani.
Apa
Apa este cea mai abundentă substanță naturală de pe Pământ, dacă avem în vedere faptul că mările și oceanele acoperă aproximativ două treimi din suprafața planetei. La această cantitate enormă adăugăm și toată apa din râurile curgătoare, lacuri și ghețari. Probabil te întrebi ”Ok… atunci, de ce e pe această listă?”. Ei bine, multe zone ale lumii se confruntă în prezent cu o lipsă acută de apă – un fenomen care a căpătat o amploare mai mare odată cu apariția evenimentelor meteorologice extreme din ultimii câțiva ani.
Deși este adevărat că nu există o criză reală de apă pe Terra, cea mai mare parte a ei se găsește în oceane, iar desalinizarea unei cantități atât de mari nu este încă o opțiune fezabilă. Mare parte din apa dulce pe care o avem este fie inaccesibilă și blocată în formațiuni geologice precum ghețarii, fie distribuită neuniform, caz în care vorbim despre costuri foarte ridicate de transport.
În prezent, aproximativ 844 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc fără acces la apă potabilă, iar acest număr urmează să crească vertiginos în următorii ani. Combină toate aceste îngrijorări cu schimbările climatice și vei descoperi rețeta unui viitor în care apa va ajunge o resursă mult mai rară și mai valoroasă decât este acum.
Bananele
Bananele se numără printre cele mai consumate fructe din întreaga lume, chiar dacă sunt cultivate doar în regiuni tropicale și subtropicale. Pentru că reprezintă peste 76% din comerțul global cu fructe, putem spune cu certitudine că banana este cel mai popular fruct din lume.
Din păcate, aceste statistici s-ar putea să scadă periculos de mult în anii următori – cea mai consumată varietate de banane din lume, Cavendish, este amenințată de o epidemie fungică, pe care nu știm cum să o oprim. Cunoscută sub numele de „boala Panama”, această epidemie devastează bananierii de aproape trei decenii încoace. În ultimii zece ani, o tulpină mai puternică și mai mortală a ciupercii s-a răspândit în peste 20 de țări și a distrus aproximativ 10.000 de hectare de plantații de banane. În plus, soiul Cavendish pare a fi unul deosebit de vulnerabil la această boală, având aproape zero rezistență la aceasta, odată infectat.
Nisipul
Imediat după apă, nisipul este probabil cel mai utilizat material care poate fi găsit exclusiv în natură (asta dacă cineva nu va dezvolta o nouă metodă fezabilă de erodare a rocilor). Acest scenariu este însă foarte puțin probabil: granulele minuscule de nisip pe care le folosim acum s-au format de-a lungul a milioane de ani. Nisipul este elementul de bază în construcția vieții urbane moderne, deoarece este necesar pentru a crea beton, care este folosit ulterior pentru a ne construi casele, birourile și alte clădiri importante (spitale, școli etc.).
Probabil ai ghicit deja: da, rămânem și fără nisip. Potrivit unui studiu de specialitate, cererea actuală de nisip ar putea să depășească cantitatea totală disponibilă până în anul 2050. Partea alarmantă este că încă nu cunoaștem o nouă alternativă care să-i ia locul într-un mod fiabil. Prețurile nisipului au atins deja valori istorice maxime, mai ales din cauza crizei aprovizionării – o problemă care ar putea să se agraveze cu timpul. În plus, exploatarea nisipului în ecosistemele fragile de acum – precum albiile râurilor și fundul oceanelor – le dăunează grav. Multe țări au luat măsuri imediate și și-au limitat exporturile de nisip, pentru a-și proteja cât mai eficient mediul de daune și mai grave.
Citește și: Cele mai frumoase hoteluri de gheață din lume
