În unele orașe, turiștii intră într-un magazin ca să cumpere o cămașă și ajung, o oră mai târziu, cu capul pe spate, admirând o cupolă Art Nouveau, un vitraliu centenar sau un tavan susținut de lemn provenit din două nave de război. Cămașa poate să mai așteptepte.
Marile magazine universale au apărut în secolul al XIX-lea odată cu burghezia urbană, bulevardele largi și iluminatul modern. La care s-a adăugat o idee comercială foarte abilă: cumpărăturile puteau deveni distracție. În locul prăvăliei specializate, cu negustorul atent la fiecare mișcare, au apărut clădiri în care oamenii se plimbau printre zeci de raioane, admirau vitrine, luau masa, asistau la concerte sau descopereau produse venite de la celălalt capăt al lumii.
Unele dintre ele au supraviețuit celor două războaie mondiale, incendiilor, schimbărilor de modă și nenumeroaselor teorii despre moartea comerțului clasic. Astăzi, cele mai spectaculoase funcționează aproape ca niște obiective turistice cu case de marcat. Iată câteva magazine celebre pentru care merită să lași în pace muzeele pentru câteva ore.
Harrods, Londra – palatul comercial din Knightsbridge
Harrods ocupă un loc aparte în imaginarul londonez, alături de taxiurile negre, cabinele telefonice roșii și prețurile imobiliare care pot provoca ușoare tulburări de respirație.
Povestea actualei instituții începe în 1849, când Charles Henry Harrod deschide în Knightsbridge un magazin general specializat inclusiv în ceai. Afacerea crește spectaculos, iar complexul comercial se extinde treptat până la monumentalul edificiu cunoscut astăzi.
Fațada de pe Brompton Road, cu cupole, arcade, pilaștri și ornamente din teracotă, aparține marilor proiecte comerciale britanice de la cumpăna dintre secole. Historic England descrie inclusiv deviza sculptată pe clădire, Omnia Omnibus Ubique, tradusă aproximativ prin „totul, pentru toți, pretutindeni”. Ambiția era, după cum se vede, destul de modestă.
În interior trebuie urmărite în special Food Halls, unde decorurile istorice includ faianță Art Nouveau realizată de Doulton, păuni aurii, motive vegetale și suprafețe de marmură. Unele spații datează de la începutul secolului XX. Shoppingul alimentar capătă aici o solemnitate aproape imperială, chiar dacă obiectul contemplat rămâne, eventual, o cutie de biscuiți.
Adresă: 87–135 Brompton Road, Knightsbridge, Londra.
Galeries Lafayette Haussmann, Paris – cupola care fură spectacolul
Galeries Lafayette a început surprinzător de modest. În 1894, verii Théophile Bader și Alphonse Kahn deschideau un magazin de aproximativ 70 de metri pătrați pe rue La Fayette. Optsprezece ani mai târziu, afacerea avea deja una dintre cele mai spectaculoase clădiri comerciale ale Europei.
Marea transformare vine în 1912. Arhitectul Ferdinand Chanut coordonează amenajarea noului magazin, iar artiști legați de École de Nancy contribuie la decor. Jacques Gruber concepe vitraliile cupolei, Louis Majorelle lucrează la elementele metalice ale balcoanelor, iar rezultatul seamănă cu o operă în care, dintr-un motiv foarte francez, printre loji apar parfumuri și genți.
Cupola urcă până la aproximativ 43 de metri deasupra parterului. Lumina trece prin vitralii și cade peste balcoanele aurite ale atriumului central, ceea ce explică prezența aproape permanentă a telefoanelor ridicate spre tavan.
Povestea are și un episod aproape absurd de frumos. În ianuarie 1919, aviatorul Jules Védrines a aterizat cu avionul pe acoperișul magazinului, câștigând premiul de 25.000 de franci oferit pentru performanță. Autoritățile i-au aplicat o amendă de 16 franci pentru zbor neautorizat deasupra Parisului. Raportul dintre premiu și amendă pare suficient de avantajos.
Terasa de pe acoperiș oferă și astăzi panorame spre Opera Garnier, Turnul Eiffel și Sacré-Cœur.
Le Bon Marché Rive Gauche, Paris – locul unde s-a schimbat shoppingul
Parisul ar putea ocupa jumătate din articol fără prea mare efort, fiindcă francezii au tratat magazinul universal cu seriozitatea rezervată în alte țări gărilor și catedralelor.
Le Bon Marché își leagă povestea modernă de Aristide și Marguerite Boucicaut, care au preluat și transformat începând din 1852 un mic magazin de pe rue de Sèvres. Instituția este prezentată de propriile arhive drept primul mare magazin universal parizian și unul dintre pionierii mondiali ai formatului.
Boucicaut a modificat radical relația dintre cumpărător și comerciant. Prețurile fixe, schimbul produselor, livrarea la domiciliu, vânzarea prin corespondență, promoțiile sezoniere, spațiile de lectură, concertele și galeriile de artă făceau parte dintr-o strategie comercială remarcabil de modernă. Ideea simplă era să transforme cumpărăturile într-o activitate pentru care oamenii să dorească să rămână în clădire.
Influența magazinului a ajuns rapid în Europa și America. Modelul marelui department store se contura aici într-o formă care avea să domine centrele orașelor timp de peste un secol.
La Samaritaine, Paris – Art Nouveau, Art Deco și 150 de ani de reinventări
La câteva minute de Louvre și lipită aproape teatral de Pont Neuf se află La Samaritaine, unul dintre marile spectacole arhitecturale ale comerțului parizian.
Ernest Cognacq și Marie-Louise Jaÿ au pornit în 1870 cu un magazin de numai 47 de metri pătrați. În anii 1920, afacerea ajunsese la aproximativ 47.000 de metri pătrați și 8.000 de angajați. Asemenea creșteri explică optimismul comercial al epocii mai bine decât orice manual de economie.
Clădirea poartă semnăturile a doi arhitecți importanți. Frantz Jourdain a creat structurile Art Nouveau, cu metal, sticlă, ceramică și ample suprafețe decorative, iar Henri Sauvage a coordonat extinderea Art Deco din anii 1920.
Samaritaine a fost închisă pentru lucrări ample de restaurare și a revenit în circuit în 2021. Atriumul cu balustrade albe, scările, frescele și uriașa structură vitrată readuc atmosfera marilor magazine de la începutul secolului XX, completată de intervenții contemporane.
Povestea fondatorilor continuă și prin Musée Cognacq-Jay, alcătuit în jurul colecției lor de artă din secolul al XVIII-lea, donată orașului Paris.
Liberty London – un magazin construit cu lemnul a două nave
La câteva străzi de Oxford Circus apare o clădire Tudor care pare să fi aterizat accidental printre fațadele Londrei moderne.
Liberty a fost fondat în 1875 de Arthur Lasenby Liberty, care a împrumutat 2.000 de lire de la viitorul socru și a deschis o afacere cu trei angajați. Magazinul s-a specializat în textile, obiecte decorative și produse importate din Asia, iar influența sa asupra designului european a devenit atât de puternică încât în Italia stilul Art Nouveau poartă frecvent numele Stile Liberty.
Actuala clădire de pe Great Marlborough Street datează din 1924 și a fost proiectată de Edwin T. Hall împreună cu fiul său, Edwin S. Hall. Partea memorabilă vine din materialul folosit la construcție. Peste 24.000 de picioare cubice de stejar și tec provenite din fostele nave HMS Impregnable și HMS Hindustan au intrat în structura magazinului, iar lemnul punților a devenit pardoseală.
Interiorul gravitează în jurul a trei atriumuri, cu încăperi relativ mici, lambriuri și șeminee. Senzația amintește mai degrabă de explorarea unei case englezești uriașe decât de traversarea unui department store.
KaDeWe, Berlin – șapte etaje și pasiunea germană pentru lucrurile bine făcute
Kaufhaus des Westens, prescurtat KaDeWe, s-a deschis în 1907 la Wittenbergplatz, după proiectul comercial al lui Adolf Jandorf. Magazinul inițial avea cinci niveluri și aproximativ 24.000 de metri pătrați. Oferta includea modă pariziană, fructe exotice, servicii moderne, o bibliotecă de împrumut și aproape douăzeci și patru de ascensoare.
Istoria sa reflectă brutal istoria Berlinului. Compania Hertie, care preluase KaDeWe, a fost supusă procesului de „arianizare” după venirea naziștilor la putere. În 1943, magazinul a fost grav distrus după ce un avion s-a prăbușit peste clădire și a provocat un incendiu. Reconstrucția a început după război, iar primele două etaje s-au redeschis în 1950, atrăgând aproximativ 180.000 de berlinezi.
KaDeWe are astăzi circa 60.000 de metri pătrați și rămâne unul dintre cele mai mari magazine universale din Europa. Etajele dedicate gastronomiei reprezintă atracția clasică a casei, într-un oraș în care o simplă oprire pentru o gustare poate escalada rapid într-o cercetare comparativă asupra șampaniei, brânzeturilor și patiseriei.
Rinascente Milano – cumpărături cu Domul la fereastră
Poziția ajută enorm. Rinascente se află chiar lângă Piazza del Duomo din Milano, ceea ce înseamnă că ieșirea din magazin oferă instantaneu una dintre cele mai spectaculoase piețe ale Italiei.
Numele actual are o poveste excelentă. În 1917, antreprenorul Senatore Borletti a cumpărat magazinele fraților Bocconi și i-a încredințat poetului Gabriele D’Annunzio misiunea de a găsi un nume nou. D’Annunzio a propus La Rinascente, cu sensul de renaștere. Ironia istoriei a intervenit imediat: magazinul inaugurat în Piazza del Duomo în decembrie 1918 a fost distrus de un incendiu după numai câteva zile.
Clădirea a trecut ulterior prin război și reconstrucție. Actualul sediu milanez s-a redeschis în 1950, cu exterior proiectat de Ferdinando Reggiori și interioare realizate de Carlo Pagani. Scările rulante reprezentau atunci un element modern spectaculos.
Punctul preferat al vizitatorilor rămâne zona gastronomică de sus, unde terasa și restaurantele oferă perspective apropiate asupra turlelor Domului. Milano reușește astfel performanța de a pune moda, arhitectura gotică și aperitivo în același cadru.
Nihombashi Mitsukoshi, Tokyo – department store cu teatru și orgă
Mitsukoshi își revendică rădăcinile comerciale în vechiul magazin de textile Echigoya, iar în 1904 compania a făcut celebrul său „Department Store Declaration”, anunțând transformarea într-un mare magazin universal după model occidental.
Clădirea de la Nihombashi a introdus tehnologii care păreau futuriste pentru Tokyo-ul începutului de secol XX. În 1914 aici funcționau lifturi și prima scară rulantă din Japonia. Extinderile finalizate în 1935 au creat actualul monumental edificiu în stil clasic occidental, iar clădirea principală a primit în 2016 statutul japonez de Important Cultural Property.
Sala centrală din marmură se ridică pe mai multe niveluri sub o amplă deschidere verticală. În magazin se găsește și o orgă, iar la etajul șase funcționează Mitsukoshi Theatre, inaugurat în 1927 și păstrat cu decorațiile sale istorice.
El Palacio de Hierro Polanco, Ciudad de México – lux la scară mexicană
Europa deține multe dintre veteranele listei, iar Ciudad de México demonstrează cât de spectaculos poate deveni conceptul într-o interpretare contemporană.
El Palacio de Hierro a fost fondat în 1888, iar primul mare magazin al companiei s-a deschis în centrul istoric al capitalei mexicane. Lanțul a devenit ulterior una dintre instituțiile comerciale importante ale țării.
Flagship-ul din Polanco a trecut în 2015 printr-o transformare amplă realizată de firma mexicană Sordo Madaleno. Complexul combină moda de lux, designul interior, gastronomia și vaste spații comerciale într-o clădire tratată aproape ca un mic oraș acoperit.
Aici se vede și schimbarea de filozofie a marilor magazine contemporane. Produsele ocupă o parte a poveștii, iar restul vine din restaurante, arhitectură, servicii, artă și atmosfera locului.
Macy’s Herald Square, New York – gigantul care a transformat shoppingul în spectacol urban
Dacă Londra are Harrods și Parisul are Galeries Lafayette, New York-ul își joacă una dintre cele mai puternice cărți la Herald Square. Macy’s s-a mutat aici în 1902, iar extinderea din 1924 a făcut din flagship-ul de pe 34th Street cel mai mare magazin din lume la acea vreme. Clădirea ocupă o bucată serioasă din peisajul Midtown-ului, între Broadway și Seventh Avenue, iar fațadele sale din cărămidă și piatră au devenit aproape la fel de recognoscibile precum reclamele luminoase din Times Square. În prezent, magazinul păstrează aproape 93.000 mp de spațiu comercial, iar dimensiunea lui explică rapid de ce o vizită începută cu intenția modestă de a cumpăra o cămașă poate ajunge să consume o după-amiază întreagă.
Farmecul locului vine și din detaliile istorice. În timpul marii renovări începute în 2012, Macy’s a decis să păstreze 42 dintre cele 43 de scări rulante istorice din lemn, un detaliu mecanic splendid de anacronic într-un oraș care schimbă totul cu o viteză aproape ofensatoare. Herald Square rămâne legat și de celebrul Macy’s Thanksgiving Day Parade, lansat în 1924, când aproximativ 10.000 de spectatori au urmărit prima ediție. Magazinul a intrat apoi și în cultura populară prin filmul Miracle on 34th Street din 1947, care a cimentat legătura dintre Macy’s, Crăciun și New York.
De ce ar merita vizitate marile magazine chiar și cu portofelul închis
Harrods, Galeries Lafayette, Liberty sau Mitsukoshi spun ceva foarte interesant despre orașele lor. Londra își pune excentricitatea în lemn Tudor și Food Halls cu faianță Art Nouveau. Parisul ridică o cupolă de 43 de metri deasupra parfumurilor. Berlinul reconstruiește un simbol comercial după război. Tokyo transformă magazinul într-un spațiu cu teatru, orgă și statut de patrimoniu.
Marile magazine au fost printre primele locuri urbane care au înțeles spectacolul ca instrument comercial. Arhitectura trebuia să impresioneze, vitrinele să oprească trecătorii, restaurantele să prelungească vizita, iar terasa să ofere încă un motiv pentru urcarea ultimului etaj.
Poate tocmai de aceea continuă să atragă turiști într-o epocă în care aproape orice obiect poate ajunge acasă printr-un clic. Un pulover se găsește online, dar o cupolă Art Nouveau, un atrium din 1912 sau podeaua făcută din puntea unei nave britanice presupun, din fericire, o călătorie.
