Pe vremuri, din cauza valurilor de epidemii, a cimitirelor supraîncărcate de pe lângă biserici, dar și a lipsei de igienă, oamenii trăiau mult mai „aproape” de moarte. Turiștii de astăzi – mai ales cei cu inimile puternice – pot vizita criptele și osariile care încă se află în centrele orașelor vechi din întreaga lume. Dacă îți plac lucrurile ușor… înspăimântătoare, continuă să citești acest articol și vei afla câteva detalii interesante despre populațiile din trecut, gata să te întâmpine în prezent într-o formă ce ține mai degrabă de filmele de groază. Iată, așadar, cinci dintre cele mai înfricoșătoare catacombe ale lumii, numai bune de vizitat:

Catacombele din Paris

Populație: 6 milioane

catacombe paris
Foto: Wikimedia Commons

Catacombele din Paris nu au fost primele de acest gen, însă sunt unele dintre cele mai cunoscute, puține fiind cele care se compară cu „farmecul” lor macabru. Ele au fost create inițial de către romani sub forma unor cariere de calcar, drept bază pentru orașul ce urma a fi înființat deasupra lor. Odată cu secolul 18, din cauza cimitirelor supraglomerate din jurul orașului, ce stârneau probleme de sănătate publică, acestea au căpătat rol de catacombe.

Unul dintre cele mai periculoase astfel de cimitire a fost „Sfinții-Inocenți”, folosit timp de aproape un mileniu. Acesta era plin de cadavre – un aspect periculos pentru societatea acelor timpuri, deoarece se afla în apropierea foarte popularei piețe Les Halles. La sfârșitul secolului al 18-lea, oficialii s-au ocupat de mutarea oaselor (aproximativ 6-7 milioane de cadavre) în fostele cariere, care au fost sfințite și binecuvântate de preoți.

Catacombele au fost deschise pentru vizitele publicului începând cu secolul 19, așadar în zilele noastre turiștii curioși pot vedea oasele așezate în aranjamente artistice – unul din designuri are forma unui butoi, altul al unei inimi etc.

Printre alte atracții interesante se numără izvorul subteran, lampa sepulcrală, exponatele speciale, dar și sculpturile create de unul dintre cei ce au construit cariera. Doar o parte din cei 60 de metri de tuneluri este deschisă publicului, deși acest lucru nu a împiedicat exploratorii urbani, artiștii și hoții să se aventureze și în secțiunile interzise. În 2004, poliția pariziană a descoperit un cinematograf secret amenajat într-una din zone, acesta având chiar și un bar.

Catacombele Capucinilor din Palermo

Populație: 8.000

cripta capucinilor
Foto: The Sun

În secolul al 16-lea, Biserica Capucinilor din Palermo (Sicilia) a ajuns în punctul în care nu mai avea locuri libere în propriul cimitir, motiv pentru care călugării s-au gândit la o nouă soluție: îmbălsămarea semenilor decedați și stivuirea lor în catacombe. La început, doar „frații” călugărilor au beneficiat de acest tratament special, dar practica a devenit populară în societate, iar localnicii influenți au început să ceară în testamente să fie înmormântați în acest mod.

Aproximativ 12.000 de persoane au fost îmbălsămate și păstrate în catacombe pe categorii, în funcție de criteriile demografice – bărbați, femei, fecioare, copii, preoți, călugări și profesioniști. Înmormântările au continuat să fie practicate astfel până în ​​anii 20 ai secolului trecut. Unul dintre cei mai renumiți „locuitori” de aici este, de asemenea, printre ultimii înmormântați – frumoasa Rosalie Lombardo, o copilă moartă din cauza gripei spaniole.

Catedrala Sfântului Ștefan, Viena

Populație: 11.000

sf stefan viena
Foto: via Pinterest

Considerată „Biserica mamă” a Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Viena, Catedrala Sf. Ștefan este unul dintre importantele repere ale orașului, cunoscută pentru superbul său acoperiș din țiglă multicoloră, dar și pentru faptul că aici s-au desfășurat funerariile celebrului compozitor Vivaldi. Totuși, există un loc care nu este atât de vizitat: cripta unde se află rămășițele a peste 11.000 de oameni.

Deși cea mai mare parte a catedralei actuale datează din secolul al 16-lea, cripta a fost construită odată cu izbucnirea ciumei bubonice din anii 1730, când cimitirele din jurul Vienei au fost golite în efortul de a opri valul nimicitor al bolii. Multe dintre schelete rămase au fost așezate în rânduri ordonate, cu craniile poziționate deasupra, însă există și zone unde oasele stau în grămezi dezorganizate. Într-o secțiune numită „cripta ducală” sunt păstrate organele prinților, reginelor și împăraților, inclusiv stomacul reginei Maria Teresa.

Catacombele Romei

Populație: nu se cunoaște numărul

catacombe roma
Foto: darkrome.com

Catacombele își au originile în Orientul Mijlociu și au fost construite prima oară acum 6000 de ani. Odată cu migrarea evreilor, acest concept a fost adus și în Italia, cu precădere în Roma.

Primii creștini și-au modelat practicile funerare după obiceiurile specifice evreilor, deși în mod normal erau forțați de legile romane să-și îngroape decedații în afara orașului. Deoarece terenul era scump, aceștia au pătruns în subteran, unde au săpat aproximativ 604 kilometri de tuneluri prin tuful vulcanic moale al Romei.

Acolo au construit rețele complexe de coridoare, cu camere ornate cu nișe dreptunghiulare numite „loculi”. Mai târziu, mormintele mai complexe au inclus cubice (camere mici care serveau drept mormânt familial) și arcosolii (nișe mari cu arcade la intrare, utilizate tot pentru familii). Ambele erau de cele mai multe ori decorate cu fresce religioase, medalioane de aur, statui și alte tipuri de artă. Frumusețea acestui loc nu era destinată doar pentru cei decedați, ci și pentru cei vii, care se adunau ocazional pentru a servi mese de pomenire și a sărbători zilele aniversare ale răposaților. Bine de știut este că ideea conform căreia creștinii persecutați se adunau aici pentru a se închina în secret este doar o legendă din perioada romantică.

La începutul secolului al 5-lea, barbarii au invadat Roma și au început să jefuiască mormintele, motiv pentru care rămășițele sfinților și ale martirilor înmormântați au fost mutate în locații mai sigure din bisericile aflate în oraș. Catacombele au fost uitate și abandonate timp de secole, până când minerii au redescoperit din greșeală una sub Via Salaria, în anul 1578. Acest eveniment a declanșat o goană nebună după moaște (adesea de proveniență dubioasă). Astăzi, cele 40 de catacombe ale Romei au fost eliberate de rămășițe, dar frescele antice și pasajele șerpuite le fac în continuare demne pentru o vizită.

Osuarul Brno, Cehia

Populație: 50.000

osuar brno
Foto: via Pinterest

Pereții din tunelurile acestui osuar situat sub orașul vechi Brno, din Cehia, sunt făcuți literalmente din oase, așadar recomandarea este te aventurezi aici doar dacă ești o persoană cu inima tare.

În anul 2001, arheologii au descoperit mii de rămășițe scheletice în zona de sub Biserica Sf. Iacob, în ​​timp ce făceau o săpătură de pre-construcție. În timpul secolelor 17-18, oasele erau aranjate în stive ordonate; totuși, ani întregi de noroi, apă și uitare le-au deranjat, transformându-le în grămezi dezordonate. Ce era de făcut în această situație?

Oficialii orașului Brno au decis să curețe și să reorganizeze toate rămășițele, ca bineînțeles mai apoi să deschidă osuarul pentru vizitele publicului larg. Craniile, femururile și altele asemenea acoperă acum pereții, camerele și stâlpii de sprijin. Un lucru uimitor este faptul că felul în care sunt colorate oasele depinde de cauza morții: cele roșiatice atestă că persoana a murit de ciumă, în timp ce cele gălbui atestă un deces cauzat de holeră.

Citește și: Cele mai frumoase orașe fortificate