Matera, partea a II-a

Pentru a intelege Matera, trebuie sa-i intelegi geologia si… geografia, orasul atarnand pe buza unui defileu si privind spre alte pesteri ce se casca misterios, precum niste ochi goi, in peretele opus al platoului Murgia. Ceva mai mari, locuite inca din preistorie, si transformate mai apoi in locuri de refugiu sau biserici rupestre, aceste caverne ofera o priveliste spectaculoasa spre cele doua Sassi di Matera – Barisano si Caveoso. Pesterile se pot vizita, insa doar cu incaltamintea potrivita.

Fiind plasata intr-o zona izolata din sudul tarii, antica Matera a fost uitata de oameni si istorie de-a lungul timpului, a fost slab populata, greu incercata si greu inteleasa, iar cele doua Sassi s-au afundat intr-o saracie disperata, nascand o drama care s-a intins vreme de multe secole.

Conditiile mizere si umezeala din locuintele primitive duceau la moartea prematura a populatiei, mai ales a copiilor – mortalitatea in randul acestora fiind de aproape 50%,si datorandu-se in principal malariei, foametei si dizenteriei. Pentru ca Sassi nu aveau nici macar apa potabila, mai marii orasului au construit o cisterna care colecta apa de ploaie, dar si canale prin care sa alimenteze cu apa filtrata locuintele din vale, folosindu-se o metoda simpla si eficienta – gravitatia. Culmea, nu istoria milenara a Materei, ci tocmai aceasta realizare de secol XVI – cistena Palombaro Lungo – este cea care a pozitionat orasul pe lista UNESCO.
Cu o inaltime de aproximativ 15 metri, si navigabila cu barca, cisterna este o adevarata catedrala subterana ce se sprijina pe stalpi solizi, ciopliti in calcarul de sub piata centrala a orasului. A fost redescoperita in 1991, si de atunci a devenit un obiectiv de neratat pe harta turistica a Materei.

Deasupra celor doua Sassi se afla centrul istoric, locul unde, in perioada Renasterii, cetatenii mai instariti ai Materei si-au construit case si palate. Este cunoscut ca… ‘Piano’, fiind unul dintre putinele locuri din oras care sa nu aiba scari… Muuuulte scari!

Tot acolo este si Catedrala din Matera, construita intre anii 1268 si 1270, redeschisa acum, dupa 12 ani de renovare. O frumusete cu interior baroc, exterior… renascentist si un turn de 52 de metri inaltime – vizibil aproape de oriunde din oras.

Intre 16 si 20.000 de oameni traiau odinioara in spatii sapate in piatra moale si asezate unele peste altele, iar cimitirele erau ‘’amenajate ‘’ uneori chiar pe acoperisurile calcaroase ale bisericilor. Straniu este ca aceste cimitire nu sunt (inca) semnalizate corespunzator, turistii calcand fara remuscari peste morminte in forma de corp uman, vechi de sute sau, poate, mii de ani, locuri de ingropaciune sapate in piatra moale si acoperite cu un strat subtire de ciment. Impresionant este numarul de ‘’miniaturi’’, o dovada a tragediior ce loveau periodic Sassi di Matera.

In Matera si imprejurimi se gaseste un numar impresionant de biserici, dintre care 155 rupestre – cele mai multe fiind sapate in tuful palagonitic (roca vulcanica) de catre monahii benedictini si cei bizantini, refugiati aici in urma persecutiilor cauzate de miscarea iconoclastica de la sfarsitul primului mileniu. Unele biserici sunt veritabile retele subterane, altele au doar cateva camere mari sapate in stanca si inca mai pastreaza fresce in diverse stadii de conservare, degradarea survenind odata cu parasirea treptata a acestor lacasuri de cult si transformarea unora dintre ele in adaposturi pentru animale. Multe obiective nu sunt deschise publicului larg, dar altele sunt renovate recent si demne de vizitat – cu un ghid sau pe cont propriu.
Din anul 1993, aceste biserici sunt si ele catalogate ca monumente UNESCO.

De vizitat este si una dintre casele amenajate in asa fel incat sa sugereze cat mai bine modul in care materanii isi duceau viata de zi cu zi.

In oras sunt multe restaurante traditionale, unde se poate manca foarte bine si nu foarte scump. Insa rezervarea este sfanta si trebuie tinut cont de faptul ca bucatarii functioneaza dupa un orar de tip… mediteranean.

Acum, Matera este in plina reconstructie, cu atat mai mult cu cat va fi Capitala Europeana a Culturii in 2019, alaturi de orasul Plovdiv, din Bulgaria.
Odinioara lipsita de speranta, ingropata in mizerie si comparata adeseori cu o branza elvetiana plina de gauri, Matera isi arata cam 30 % din mistere, celelalte70 % fiind inca ascunse privirilor si accesibile doar arheologilor. Astazi, Matera si ale ei Sassi infloresc sub cerul senin al Basilicatei. Strazile mici, intortocheate si atemporale capata culoare si sunt animate de miile de turisti dornici sa-i descifreze secretele si sa-i fotografieze fiecare ungher.

Sunt multe de povestit si facut in Matera, important este sa ajungi acolo cat mai curand. Vei savura pe deplin aventura, oamenii locului, painea materana, vinul locului si un antipasto sa te lingi pe degete! Singurele conditii sunt urmatoarele: sa stai bine cu orientarea, cu urcatul si coboratul scarilor si sa ai pantofii potriviti. ☺

Povestea Materei nu se mai scrie cu lacrimi. Matera sta demna pe pozitii si abia asteapta sa o descoperi, asa cum este ea – mereu surprinzatoare!

Credite foto: arhiva personala si WEB

Ti-a placut? Da mai departe:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter